Cum funcționează alegerile prezidențiale în România: candidaturi, tururi, validare

Alegerea președintelui este singurul scrutin din România în care întreaga țară votează pentru o singură persoană. Regulile sunt fixate în două texte: Constituția, la articolele 81–83, și Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată. Am parcurs ambele acte, în forma în vigoare, și prezentăm mai jos etapele procedurii, în ordinea în care se desfășoară.

Mandatul: cinci ani, de cel mult două ori

Potrivit articolului 83 din Constituție, mandatul președintelui este de 5 ani și se exercită de la data depunerii jurământului. Președintele în funcție rămâne în exercițiu până când noul ales depune, la rândul său, jurământul. Mandatul poate fi prelungit doar prin lege organică și numai în caz de război sau de catastrofă.

Articolul 81 alineatul (4) stabilește limita: nicio persoană nu poate îndeplini funcția de președinte decât pentru cel mult două mandate, care pot fi și succesive. Legea electorală reia regula și precizează că nu pot candida persoanele care au fost deja alese de două ori în această funcție.

Cine poate candida

Condițiile de eligibilitate sunt cele din articolul 37 al Constituției. Candidatul trebuie să aibă drept de vot, cetățenie română și domiciliul în țară, să nu facă parte din categoriile cărora le este interzisă apartenența la partide politice și să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de 35 de ani.

Candidații pot fi propuși de partide sau alianțe politice ori pot candida independent. Un partid sau o alianță poate propune un singur candidat. În toate cazurile, legea cere ca o candidatură să fie susținută de cel puțin 200.000 de alegători. Un alegător poate semna pentru mai mulți candidați.

Calendarul: data alegerilor și depunerea candidaturilor

Data alegerilor este stabilită de Guvern, prin hotărâre, cu cel puțin 75 de zile înainte de ziua votului, la propunerea Ministerului Afacerilor Interne și a Autorității Electorale Permanente. Votul are loc duminica.

Candidaturile se depun la Biroul Electoral Central (BEC) cel mai târziu cu 50 de zile înainte de data alegerilor, împreună cu lista susținătorilor. BEC se pronunță asupra înregistrării în cel mult 48 de ore de la depunere. Atât înregistrarea, cât și respingerea unei candidaturi pot fi contestate la Curtea Constituțională, în 24 de ore de la expirarea acestui termen. Curtea decide în cel mult două zile, iar hotărârea ei este definitivă.

Primul tur: pragul se calculează la alegătorii înscriși

Acesta este detaliul care produce cele mai multe confuzii. Pentru a câștiga din primul tur, unui candidat nu îi ajunge majoritatea voturilor exprimate. Articolul 81 alineatul (2) din Constituție cere majoritatea voturilor alegătorilor înscriși în listele electorale, iar legea precizează că este vorba de listele electorale permanente.

Diferența contează ori de câte ori la urne vin mai puțini alegători decât sunt înscriși, adică practic la orice scrutin. Un calcul cu cifre ipotetice arată mecanismul: la 18 milioane de alegători înscriși, câștigătorul din primul tur are nevoie de peste 9 milioane de voturi, indiferent câți alegători s-au prezentat la urne. Dacă au votat 9,5 milioane, aproape toate voturile ar trebui să meargă la același candidat.

Al doilea tur, la două săptămâni

Dacă niciun candidat nu atinge această majoritate, se organizează al doilea tur între primii doi candidați, stabiliți în ordinea voturilor obținute. Articolul 54 din Legea nr. 370/2004 fixează turul al doilea la două săptămâni de la primul, în aceleași secții de votare, cu aceleași birouri electorale și aceleași liste. Regula de câștig se schimbă: este declarat ales candidatul care obține cel mai mare număr de voturi.

Între cele două tururi, Curtea Constituțională stabilește, pe baza proceselor-verbale primite de la BEC, care sunt cei doi candidați rămași în cursă. Campania pentru al doilea tur începe la data la care ziua votului este adusă la cunoștință publică.

Cine face ce: BEC și Curtea Constituțională

Termenele de centralizare sunt scurte: dosarele secțiilor de votare ajung la birourile județene în 24 de ore de la închiderea votării, iar birourile județene și cele pentru străinătate le trimit la BEC în cel mult 48 de ore de la primirea ultimului proces-verbal.

Anularea alegerilor: ce prevede legea și ce s-a întâmplat în 2024

Articolul 52 din Legea nr. 370/2004 prevede că Curtea Constituțională anulează alegerile dacă votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului. Cererea poate fi formulată de partide, alianțe politice și electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale și candidați, în cel mult 3 zile de la închiderea votării. În acest caz, Curtea dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării.

În decembrie 2024, Curtea a mers mai departe de acest scenariu. Prin Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024, adoptată în temeiul articolului 146 litera f) din Constituție, CCR a anulat întregul proces electoral pentru alegerea președintelui din 2024, inclusiv primul tur din 24 noiembrie și voturile deja exprimate pentru al doilea tur, programat pe 8 decembrie. Curtea a dispus reluarea procedurii de la început, cu o nouă dată și un nou calendar stabilite de Guvern. În motivare, judecătorii au reținut că procesul a fost viciat pe toată durata lui și în toate etapele, invocând, între altele, utilizarea netransparentă a tehnologiilor digitale și finanțarea din surse nedeclarate. Hotărârea a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 1231 din aceeași zi și este definitivă și general obligatorie.

Alegerile au fost reluate în 2025. Primul tur a avut loc pe 4 mai, iar al doilea pe 18 mai, între George Simion și Nicușor Dan. Nicușor Dan a depus jurământul pe 26 mai 2025, în ședința comună a celor două Camere, dată de la care curge mandatul său de cinci ani.

Validarea și jurământul

După ultimul tur, BEC transmite Curții Constituționale documentația necesară validării. Actul de validare se întocmește în trei exemplare: unul rămâne la Curte, unul se înaintează Parlamentului pentru depunerea jurământului, iar al treilea se înmânează candidatului ales. Rezultatul fiecărui tur se publică în Monitorul Oficial, Partea I.

Ultimul pas este cel din articolul 82 al Constituției. Candidatul al cărui mandat a fost validat depune jurământul în fața Camerei Deputaților și a Senatului, reunite în ședință comună. Formula începe cu cuvintele „Jur să-mi dăruiesc toată puterea și priceperea pentru propășirea spirituală și materială a poporului român”. Din acel moment începe mandatul.

Etapele, pe scurt

1. Guvernul stabilește data alegerilor, cu cel puțin 75 de zile înainte.
2. Candidaturile, cu cel puțin 200.000 de susținători, se depun la BEC cel mai târziu cu 50 de zile înainte de vot.
3. BEC decide asupra înregistrării în 48 de ore; contestațiile se judecă la CCR.
4. Primul tur: câștigă cine obține voturile majorității alegătorilor înscriși.
5. Dacă niciun candidat nu obține această majoritate, urmează al doilea tur, după două săptămâni, între primii doi; câștigă cine are mai multe voturi.
6. CCR validează rezultatul, iar președintele ales depune jurământul în fața Parlamentului.

Urmărim în continuare, în secțiunea Politică, deciziile instituțiilor implicate în procesul electoral.