Gripă, răceală sau COVID-19: cum le deosebești și când mergi la medic

Dacă te-ai trezit cu gâtul iritat, cu nasul înfundat și cu o oboseală care nu seamănă cu nimic din ziua de ieri, prima întrebare e aproape mereu aceeași: e o răceală banală, e gripă sau e COVID-19? Răspunsul cinstit, pe care îl dă chiar Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), este că între gripă și COVID-19 diferența e greu de făcut doar după simptome, iar o bună parte din ce numim „viroză cu febră” nu e gripă deloc. Asta nu înseamnă că rămâi fără repere, ci că merită să știi ce semne contează cu adevărat, când un test îți schimbă decizia și, mai ales, când nu mai e cazul să aștepți acasă.

De ce se confundă atât de ușor

Toate trei sunt infecții respiratorii produse de virusuri, toate se pot anunța prin durere în gât, nas care curge și o stare de rău difuză, iar în primele ore corpul tău nu îți spune, de fapt, ce virus poartă. Am văzut destui pacienți, în anii de spital, care erau convinși că au „doar o răceală” până în ziua în care nu au mai putut urca scările, și tot atâția care au alergat la urgențe pentru un guturai obișnuit. De aceea tabelul de mai jos e un ghid de orientare, nu un diagnostic, și îl citești ca atare.

Semn	Răceală	Gripă	COVID-19
Cum începe	Treptat, în una-două zile	Brusc, în câteva ore, de regulă la aproximativ două zile după infectare	Variabil; poți transmite virusul înainte să ai simptome
Ce simți cel mai mult	Mai ales nasul și gâtul; de obicei îți poți duce ziua	Febră, durere de cap, dureri musculare și articulare, tuse seacă, stare generală foarte proastă	Cel mai des febră, frisoane și durere în gât; pierderea sau schimbarea gustului ori a mirosului apare, dar mai rar
Ce te scoate din ritm	Rar	Frecvent: nu mai poți face ce faci în mod obișnuit	Depinde mult de persoană și de bolile pe care le ai deja

Gripa are un tipar pe care merită să îl reții: la cei mai mulți oameni febra și celelalte simptome trec în aproximativ o săptămână, fără tratament medical, însă tusea poate fi severă și poate ține două săptămâni sau mai mult, potrivit fișei Organizației Mondiale a Sănătății despre gripa sezonieră. O tuse care persistă după ce febra a trecut nu înseamnă, în sine, că ceva a mers prost, dar o tuse care se agravează, însoțită de lipsă de aer, e altă poveste.

Când are rost să te testezi

Pentru că simptomele se suprapun, ECDC recomandă, atunci când se urmărește diagnosticul, un test de laborator de tip RT-PCR care poate detecta în aceeași probă atât virusul gripal, cât și SARS-CoV-2. În practică, întrebarea utilă pentru tine nu e „ce virus am?”, ci „ce s-ar schimba dacă aș ști?”. Testul contează în special în trei situații:

• faci parte dintr-un grup cu risc de boală gravă, pentru că atunci medicul poate decide un tratament antiviral, iar acesta ajută cel mai mult dacă e început devreme, potrivit ECDC în primele 48 de ore;
• locuiești cu sau îngrijești persoane vulnerabile, de exemplu un părinte în vârstă sau cineva cu imunitatea scăzută;
• lucrezi în sănătate sau în îngrijire, domenii în care, potrivit OMS, riscul de infectare cu virusul gripal e mare.

Oricare ar fi rezultatul, regula de bun-simț rămâne aceeași. Virusul gripal se găsește de obicei de la o zi înainte de debutul simptomelor până la cinci-șapte zile după, iar ECDC recomandă ca persoanele cu simptome de tip gripal să stea acasă până la cel puțin 24 de ore după ce febra a dispărut. Să mergi la birou „pentru că testul a ieșit negativ” e o decizie pe care colegii tăi nu au luat-o împreună cu tine.

Când suni medicul de familie

Nu orice răceală are nevoie de un consult, iar a aglomera cabinetul pentru un nas care curge nu ajută pe nimeni. Sună însă medicul de familie dacă:

• ești însărcinată, ai peste 65 de ani, ai o boală cronică sau imunitatea scăzută, ori e vorba de un copil sub cinci ani, grupuri pe care OMS le consideră cu risc crescut de complicații;
• simptomele, care la început erau ușoare, se agravează în loc să se amelioreze;
• ai febră mare și te simți din ce în ce mai rău, nu din ce în ce mai bine.

Gripa se poate complica cu pneumonie, inclusiv cu o infecție bacteriană care se adaugă celei virale, iar asta e una dintre puținele situații în care medicul poate decide un antibiotic. Antiviralele pentru gripă se dau pe rețetă, după evaluarea medicului; nu le cere „preventiv” la farmacie și nu le împrumuta de la vecini.

Când suni la 112, fără să mai aștepți

Aici nu există loc de negociere. Sună la 112 sau cere cuiva să te ducă imediat la urgențe dacă tu sau persoana pe care o îngrijești aveți:

• dificultăți de respirație, mai ales în repaus, sau nu puteți termina o propoziție fără să vă opriți să respirați;
• durere sau apăsare în piept care nu trece;
• confuzie, somnolență neobișnuită sau pierderea cunoștinței;
• pielea rece, umedă, palidă sau vineție;
• pierderea vorbirii sau a mișcării;
• tuse cu sânge.

Dacă ai unul dintre aceste semne, nu te urca singur la volan: serviciul public de sănătate britanic (NHS) recomandă explicit să te ducă altcineva sau să chemi ambulanța.

De ce antibioticul nu te ajută cu un virus

Este, probabil, cel mai rezistent mit al sezonului rece. Antibioticele acționează asupra bacteriilor, nu asupra virusurilor, iar Biroul Regional pentru Europa al OMS a avertizat, într-un îndemn legat chiar de sezonul gripal, că ele nu funcționează împotriva virusurilor care produc răceala și gripa. NHS adaugă un detaliu pe care merită să îl ai în minte data viitoare când cineva îți recomandă „un antibiotic, să fie”: în gripă, antibioticul nu îți ameliorează simptomele și nici nu te face bine mai repede. Ce face, în schimb, folosit fără motiv, este să contribuie la apariția bacteriilor rezistente, adică a infecțiilor pentru care, într-o zi, tratamentele obișnuite nu vor mai avea efect. Dacă ai o cutie rămasă de anul trecut, las-o în dulap.

Cine ar trebui să se vaccineze antigripal

OMS recomandă vaccinarea antigripală anuală pentru femeile însărcinate, copiii între șase luni și cinci ani, persoanele de peste 65 de ani, persoanele cu boli cronice și personalul medical. ECDC precizează că vaccinul nu este autorizat la copiii sub șase luni și că imunitatea scade în timp, motiv pentru care vaccinarea se repetă în fiecare sezon. Vaccinul nu e perfect, iar ECDC o spune deschis, dar rămâne, în evaluarea aceleiași agenții, cea mai eficientă formă de prevenire a gripei.

Sezonul acesta are un motiv în plus să nu amâni. Pe 20 noiembrie, ECDC a recomandat vaccinarea fără întârziere, pentru că detecțiile de gripă au început să crească în Uniunea Europeană cu trei-patru săptămâni mai devreme decât în ultimele două sezoane, pe fondul unei variante nou apărute, A(H3N2) subclada K. Dacă te încadrezi într-unul dintre grupurile de mai sus, întreabă-ți medicul de familie ce vaccin este disponibil și în ce condiții se acordă în acest sezon, iar decizia ia-o pe baza acestui răspuns, nu pe baza a ceea ce citești în grupurile de pe rețelele sociale.

Pe scurt, ce faci concret

• Nu te baza pe simptome ca să deosebești gripa de COVID-19; dacă rezultatul îți schimbă decizia, testează-te.
• Stai acasă până la cel puțin 24 de ore după ce febra a trecut.
• Sună medicul de familie din primele zile dacă ești într-un grup de risc.
• Sună la 112 la lipsă de aer, durere în piept, confuzie sau buze vineții.
• Nu lua antibiotic pentru o viroză fără indicația medicului.

Mai multe ghiduri și explicații găsești în secțiunea Sănătate.