Ce este inflația și cum o măsoară INS: coșul, ponderile și cele patru rate

Inflația este creșterea generalizată a prețurilor într-o perioadă dată. În România, cifra oficială provine de la Institutul Național de Statistică (INS), care publică lunar indicele prețurilor de consum (IPC). Din același indice rezultă mai multe rate, iar în știri ele sunt adesea confundate. Am pornit de la precizările metodologice ale INS, în versiunea aplicată din ianuarie 2026, și explicăm mai jos cum se construiește indicele și cum se citesc cifrele.

Ce măsoară indicele prețurilor de consum

Potrivit INS, IPC acoperă cheltuielile monetare pentru bunuri și servicii de consum final ale tuturor gospodăriilor rezidente, cu excepția gospodăriilor instituționale. Indicele urmărește, în esență, cât costă în fiecare lună un model fix de cheltuieli.

Prețurile înregistrate sunt cele plătite efectiv de consumatori, deci includ TVA și accizele în vigoare. Din calcul sunt excluse:

• consumul din resurse proprii, adică produsele din producția proprie, din stoc sau primite în dar;
• cheltuielile de investiții, cum ar fi cumpărarea unei locuințe sau reparațiile capitale, precum și ratele de asigurare, amenzile și impozitele;
• dobânzile și costurile creditelor, considerate costuri de finanțare, nu cheltuieli de consum.

Coșul de consum și culegerea prețurilor

Nomenclatorul IPC are 54 de posturi de produse alimentare, 111 posturi de produse nealimentare și 49 de posturi de servicii. Prețurile sunt înregistrate în cele 42 de orașe reședință de județ, unde INS a selectat 67 de centre de cercetare, în funcție de numărul de locuitori. În nomenclator sunt incluse aproximativ 7.100 de unități comerciale, alese după volumul vânzărilor și al serviciilor prestate și păstrate cât mai mult timp, pentru continuitatea observațiilor.

Pentru o parte dintre produse, prețul lunar este media a trei înregistrări, câte una în fiecare decadă a lunii. Pentru majoritatea mărfurilor nealimentare și a serviciilor, prețurile se culeg o singură dată, în intervalul 10–17 al lunii de referință.

Ponderile: de ce nu contează toate prețurile la fel

O scumpire a pâinii are alt efect asupra unei gospodării decât o scumpire a unui serviciu folosit rar. De aceea, fiecare post din coș are o pondere, care arată ce parte din cheltuielile unei gospodării îi revine. Ponderile provin din Ancheta Bugetelor de Familie, realizată de INS, și reflectă structura cheltuielilor medii lunare pe gospodărie. Ele se analizează și se actualizează anual.

Din ianuarie 2026, INS folosește ponderile rezultate din cheltuielile anului 2024, iar indicele se calculează ca indice de tip Laspeyres cu bază fixă, față de prețurile medii din 2024. În comunicatul pentru luna martie 2026, ponderile marilor grupe, exprimate ca părți din 10.000, erau:

Grupa	Coeficient de ponderare (din 10.000)
Mărfuri alimentare	3.249
Mărfuri nealimentare	4.686
Servicii	2.065

Altfel spus, aproape o treime din coș o reprezintă alimentele, iar mărfurile nealimentare, inclusiv combustibilii și energia, cântăresc cel mai mult.

Patru rate, patru întrebări diferite

Din același indice, INS calculează mai mulți indicatori. Definițiile de mai jos sunt cele din precizările metodologice ale institutului.

• Rata lunară arată modificarea prețurilor într-o lună față de luna precedentă.
• Rata de la începutul anului compară luna curentă cu luna decembrie a anului anterior.
• Rata anuală compară prețurile dintr-o lună cu cele din aceeași lună a anului precedent. Este cifra citată cel mai des și elimină caracterul sezonier al evoluției prețurilor.
• Rata medie compară nivelul mediu al prețurilor din ultimele 12 luni cu media celor 12 luni anterioare. La final de an, aceasta este rata medie anuală a inflației.

Datele INS nu sunt ajustate sezonier. Diferența dintre indicatori se vede în comunicatul publicat de INS pe 14 aprilie 2026, pentru luna martie 2026:

Indicator	Martie 2026
Față de februarie 2026 (indice)	100,78%
De la începutul anului (față de decembrie 2025)	2,3%
Rata anuală (față de martie 2025)	9,9%
Rata medie, aprilie 2025 – martie 2026 față de precedentele 12 luni	8,5%

Rata anuală și rata medie diferă pentru că măsoară lucruri diferite: prima compară două momente, a doua compară două perioade. De regulă, când inflația accelerează, rata medie rămâne sub rata anuală, iar când inflația încetinește, rata medie rămâne o vreme deasupra ei.

IAPC: varianta europeană

Pe lângă IPC, INS calculează indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC), după reguli comune în Uniunea Europeană, stabilite prin Regulamentul (UE) 2016/792. Scopul este comparabilitatea inflației între statele membre. Diferențele față de IPC sunt de metodă:

• Clasificarea. IAPC grupează cheltuielile după clasificarea europeană ECOICOP, nu după nomenclatorul național.
• Acoperirea. IPC urmărește cheltuielile rezidenților, inclusiv cele făcute în afara țării. IAPC urmărește consumul tuturor gospodăriilor de pe teritoriul României, indiferent de rezidență.
• Ponderile. Pentru IAPC se folosesc datele conturilor naționale și ale Anchetei Bugetelor de Familie de acum doi ani, actualizate la prețurile din luna decembrie a anului anterior.
• Baza. Din ianuarie 2026, seriile IAPC sunt publicate cu anul de referință 2025 = 100.

Din aceste motive, cei doi indici dau cifre diferite pentru aceeași lună. În martie 2026, rata anuală calculată pe baza IAPC a fost de 9,0%, față de 9,9% pentru IPC.

Ce urmărește Banca Națională

Banca Națională a României aplică din august 2005 strategia de țintire directă a inflației. Ținta este exprimată ca variație anuală a indicelui prețurilor de consum, deci prin rata anuală calculată de INS, și are un punct central încadrat de un interval de plus sau minus un punct procentual. Din 2013, BNR folosește o țintă staționară multianuală de 2,5% ±1 punct procentual, menționată și în Raportul asupra inflației din februarie 2026. Intervalul corespunzător este, așadar, de 1,5–3,5%.

Cum citim o știre despre inflație

1. Verificăm ce rată este citată: lunară, anuală sau medie.
2. Verificăm indicele: IPC, calculat de INS pentru uz național, sau IAPC, folosit în comparațiile europene.
3. Comparăm rata anuală IPC cu intervalul țintei BNR, nu rata medie.
4. Ținem cont că o medie generală poate ascunde diferențe mari între grupe: alimentele, mărfurile nealimentare și serviciile au evoluții separate, publicate în același comunicat.

Publicăm datele lunare ale INS, la fiecare comunicat, în secțiunea Economie.