Prima pagină / Legi și drepturi
CCR: numirea curatorului special de către autoritatea tutelară, fără control judiciar, este neconstituțională
Curtea Constituțională a declarat neconstituțional, pe 19 noiembrie, art. 229 alin. (3^3) din Legea 71/2011: curatorul special în procedurile de punere sub interdicție era numit fără control judiciar.
Pe scurt
- Curtea Constituțională a decis joi, 19 noiembrie, cu unanimitate de voturi, că art. 229 alin. (33) din Legea nr. 71/2011 de punere în aplicare a Codului civil este neconstituțional.
- Textul permitea ca autoritatea tutelară, structură administrativă din subordinea autorității publice locale, să numească un curator special pentru persoana pentru care s-a cerut punerea sub interdicție, fără control judiciar asupra deciziei.
- A doua excepție, privind art. 229 alin. (32), a fost respinsă ca devenită inadmisibilă, pentru că acel text fusese declarat deja neconstituțional în 2025.
Ce urmează: decizia, definitivă și general obligatorie, va fi publicată cu motivarea în Monitorul Oficial, Partea I.
Curtea Constituțională a României (CCR) a admis joi, 19 noiembrie 2026, cu unanimitate de voturi, o excepție de neconstituționalitate privind numirea curatorului special în procedurile de punere sub interdicție. Potrivit comunicatului CCR, dispozițiile art. 229 alin. (33) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Codului civil încalcă art. 1 alin. (5), art. 21 alin. (1) și art. 124 din Constituție.
Ce prevedea textul
Art. 229 alin. (33) extindea și la persoana pentru care s-a solicitat punerea sub interdicție modalitatea de numire a curatorului special prevăzută la alineatul anterior, (32). Concret, curatorul special era numit prin decizie a autorității tutelare, adică a unei structuri administrative aflate în subordinea autorității publice locale.
Curtea a reținut că o astfel de numire, fără posibilitatea unui control judiciar asupra deciziei, îngrădește accesul liber la justiție al persoanelor interesate și încalcă art. 124 din Constituție, privind înfăptuirea justiției. Textul este, potrivit CCR, o normă tranzitorie care atribuia temporar unui organ administrativ, până la înființarea instanței de tutelă, prerogative pe care Codul civil le dă acesteia.
De ce a judecat CCR un text abrogat
Prevederea a fost abrogată expres prin art. 27 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 140/2022. Curtea a arătat însă că poate fi verificată în continuare, în temeiul Deciziei nr. 766/2011, pentru că produce încă efecte juridice în cauza în care a fost ridicată excepția.
Soluția urmează una mai veche. Prin Decizia nr. 795 din 4 noiembrie 2020, CCR declarase neconstituțional art. 229 alin. (3) din aceeași lege, care dădea autorității tutelare, temporar, atribuții ale instanței de tutelă privind bunurile minorului sau ale interzisului judecătoresc. Din motive similare, Curtea a ajuns acum la aceeași concluzie pentru alin. (33).
Excepția privind alin. (32) a fost respinsă ca devenită inadmisibilă. Acel text fusese declarat neconstituțional prin Decizia nr. 200 din 8 aprilie 2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 665 din 16 iulie 2025, la o excepție ridicată direct de Avocatul Poporului, iar Legea nr. 47/1992 nu permite verificarea din nou a unor prevederi deja constatate ca neconstituționale.
Argumentele complete vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial.
Sursa: Curtea Constituțională a României, comunicat de presă din 19 noiembrie 2026.





