Prima pagină / Legi și drepturi
CCR: guvernul demis prin moțiune de cenzură nu poate adopta ordonanțe; conflict constituțional cu Parlamentul
Curtea Constituțională a constatat, pe 22 octombrie, un conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern, generat de ordonanțele adoptate după demiterea Guvernului prin moțiune de cenzură.
Pe scurt
- Curtea Constituțională a constatat, cu majoritate de voturi, existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern.
- Conflictul a fost generat de adoptarea de ordonanțe de către Guvern după ce acesta fusese demis prin moțiune de cenzură.
- Sesizarea a fost făcută de președintele Camerei Deputaților; decizia este definitivă și general obligatorie.
Ce înseamnă: un guvern demis se poate ocupa doar de administrarea treburilor publice, nu de legiferare prin ordonanțe; decizia, general obligatorie, contează și pentru eventuale interimate viitoare.
Curtea Constituțională a României a constatat joi, 22 octombrie 2026, existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern, generat de adoptarea de către Guvern a unei ordonanțe în temeiul articolului 108 alineatul (1) din Constituție, în afara cadrului stabilit de articolul 110 alineatul (4). Decizia, luată cu majoritate de voturi, a fost anunțată printr-un comunicat de presă și răspunde unei sesizări formulate de președintele Camerei Deputaților.
Ce spune Constituția
Articolul 110 alineatul (4) prevede că Guvernul al cărui mandat a încetat, inclusiv prin demitere, îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern. Întrebarea adresată Curții a fost dacă un guvern aflat în această situație poate adopta ordonanțe, adică acte cu putere de lege.
Ce a reținut Curtea
Potrivit comunicatului, Curtea a constatat că Guvernul și-a depășit rolul constituțional prin adoptarea de ordonanțe după ce a fost demis prin moțiune de cenzură, acestea nefiind acte necesare administrării treburilor publice. În argumentația rezumată în comunicat, Curtea arată că moțiunea de cenzură pune capăt mandatului politic al Guvernului, iar adoptarea ulterioară de ordonanțe ar anula efectul practic al votului Parlamentului.
Curtea a mai reținut că loialitatea constituțională obligă Guvernul să recunoască efectul votului de cenzură asupra propriului mandat. Asigurarea continuității până la învestirea unui nou guvern nu prelungește mandatul politic, iar o interpretare contrară ar permite Guvernului, nu Parlamentului, să controleze puterea legislativă.
Comunicatul nu enumeră ordonanțele vizate. Motivarea completă va fi publicată în Monitorul Oficial, Partea I, iar abia atunci se va putea vedea ce efecte concrete stabilește Curtea pentru actele adoptate în această perioadă.
În aceeași zi, o altă decizie
Tot pe 22 octombrie, Curtea a respins ca inadmisibilă, cu majoritate de voturi, o sesizare referitoare la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 46/2026 privind alegerea vicepreședinților, secretarilor și chestorilor Camerei, arătând că modul de negociere a acestor funcții între grupurile parlamentare nu ține de controlul de constituționalitate.
Ambele decizii sunt definitive și general obligatorii.
Sursa: Curtea Constituțională a României, comunicatele de presă I și II din 22 octombrie 2026.