Sari la conținut
Marți, 17 noiembrie 2026 Știri explicate, pe înțelesul tuturor Despre noiContact

eVeste

Ce s-a întâmplat azi și ce înseamnă pentru tine

Prima pagină / Social

Eurostat: România are cea mai mare rată de deprivare materială și socială severă din UE, 16,8% în 2025

În 2025, 16,8% dintre locuitorii României trăiau în deprivare materială și socială severă, față de media UE de 6,3%. Cele mai afectate grupe: copiii și vârstnicii.

Bugetul familiei

Pe scurt

  • În 2025, 16,8% dintre locuitorii României trăiau în deprivare materială și socială severă, cea mai mare rată din Uniunea Europeană, potrivit Eurostat.
  • Media UE a fost de 6,3%, ușor sub cea din 2024 (6,4%); după România urmează Bulgaria (15,0%) și Grecia (14,9%).
  • Rata României a scăzut an de an: 24,3% în 2022, 19,8% în 2023, 17,2% în 2024.

Eurostat a publicat marți, 17 noiembrie, datele pentru 2025 despre deprivarea materială și socială severă în statele Uniunii Europene. România are cea mai mare rată din UE: 16,8% din populație, de peste două ori și jumătate cât media europeană, de 6,3%. Pe locurile următoare sunt Bulgaria, cu 15,0%, și Grecia, cu 14,9%, iar cele mai mici rate sunt în Slovenia (1,9%), Polonia și Croația (câte 2,0%).

Ce măsoară, de fapt, indicatorul

Ca să nu rămâi doar cu titlul, merită să știi ce înseamnă cifra: Eurostat consideră că o persoană trăiește în deprivare materială și socială severă atunci când este lipsită, fără să fi ales asta, de cel puțin 7 dintre 13 elemente considerate necesare pentru un trai decent, șase legate de persoană și șapte de gospodărie. Nu e, așadar, un indicator de venit, ci unul despre ce își permite concret o familie, și intră în calculul ratei riscului de sărăcie sau excluziune socială, folosită de UE pentru ținta pe 2030.

Cine e cel mai expus în România

Datele detaliate din setul Eurostat arată că, în România, femeile sunt mai afectate decât bărbații (18,3% față de 15,3%) și că cele mai mari rate sunt la extremele de vârstă: 21,1% la copiii și adolescenții sub 18 ani, 19,2% la persoanele de 65 de ani și peste, iar la cele de 75 de ani și peste rata ajunge la 21,4%. La femeile de 75 de ani și peste, rata este de 25,1%, adică una din patru.

Pentru comparație, la nivelul UE rata la persoanele de 65 de ani și peste este cea mai mică dintre grupele de vârstă, 4,9%. În România, situația e inversă: vârstnicii sunt printre cei mai expuși.

Scăderea e reală, dar distanța rămâne mare

Scăderea de la 24,3% în 2022 la 16,8% în 2025 este semnificativă și apare constant în date, însă ritmul s-a încetinit vizibil în ultimul an, de la 17,2% la 16,8%. Și, chiar cu această scădere, România rămâne pe cea mai slabă poziție din UE la acest indicator. Dacă vezi în alte locuri alte valori pentru această rată, verifică anul de referință: datele publicate acum sunt pentru 2025, iar setul complet, cu toate țările și grupele de vârstă, este public pe site-ul Eurostat (codul ilc_mdsd11).

Sursa: Eurostat, știre din 17 noiembrie 2026; datele pe țări și vârste: Eurostat, setul ilc_mdsd11.

Mai citește