Prognoza Comisiei Europene: economia României scade cu 0,3% în 2026, inflația medie urcă la 7,9%
Comisia Europeană a revizuit în jos estimarea pentru România: PIB în scădere cu 0,3% în 2026, inflație medie de 7,9%, deficit de 6,0% din PIB și datorie publică în creștere până la 64,2% în 2028.
Pe scurt
- Comisia Europeană estimează, în prognoza de toamnă publicată pe 17 noiembrie 2026, că economia României scade în acest an cu 0,3%, după ce în primăvară anticipa o creștere de 0,1%.
- Inflația medie (indicele armonizat) ar urca la 7,9% în 2026, de la 6,8% în 2025, și ar coborî la 4,4% în 2027.
- Deficitul bugetar ar scădea la 6,0% din PIB în 2026, de la 7,8% în 2025, dar datoria publică ar urca la 64,2% din PIB în 2028.
Ce înseamnă: prețurile rămân sus și anul viitor; Comisia vede inflația medie peste ținta BNR (2,5% ± 1 punct procentual) și în 2027, și în 2028.
Comisia Europeană a publicat marți, 17 noiembrie, prognoza economică de toamnă. Pentru România, estimarea este mai slabă decât în primăvară: produsul intern brut ar scădea cu 0,3% în 2026. În prognoza de primăvară, Comisia vedea o creștere de 0,1% pentru acest an și de 2,3% pentru 2027. Acum, pentru 2027 estimează 1,8%, iar pentru 2028, 2,2%.
De ce scade economia
Explicația Comisiei: măsurile de consolidare fiscală. Activitatea economică a scăzut în ultimul trimestru din 2025 și în prima jumătate a lui 2026. Consumul privat a coborât cu peste 2%. Motivele: salariile din sectorul public și pensiile sunt înghețate, iar inflația de aproape 10% a redus veniturile disponibile. Pentru tot anul 2026, Comisia estimează un consum privat în scădere cu 2,3%. Investițiile private au fost frânate de instabilitatea politică, de incertitudine și de costurile mai mari cu energia.
Contraponderea vine din investițiile publice finanțate prin PNRR: formarea brută de capital fix ar crește cu 7,2% în 2026. Comisia mai menționează proiectul de gaze Neptun Deep, care ar susține exporturile și ar reduce deficitul de cont curent sub 6% din PIB în 2028 (5,8%).
Prețuri, șomaj, buget
Inflația medie anuală (indicele armonizat al prețurilor de consum) ar fi de 7,9% în 2026, 4,4% în 2027 și 3,8% în 2028. Cauzele invocate: creșterea TVA și a accizelor, eliminarea plafonării prețului la energie pentru gospodării, scumpirea petrolului și seceta, care a afectat piața energiei. Un calcul simplu: cumpărături care costau, în medie, 1.000 de lei în 2025 ar costa circa 1.079 de lei în 2026.
Rata șomajului ar urca la 6,7% în 2026, de la 6,1% în 2025, apoi ar coborî la 6,4% în 2027 și la 5,8% în 2028.
Deficitul bugetar ar scădea la 6,0% din PIB în 2026, la 5,8% în 2027 și la 5,6% în 2028. La datorie, însă, tabloul e altul: pentru că deficitele rămân mari, datoria publică ar urca de la 58,9% din PIB în 2025 la 60,7% în 2026, 62,6% în 2027 și 64,2% în 2028. Cheltuielile cu apărarea ar crește de la 1,7% din PIB în 2025 la 2,2% în 2028, susținute de împrumuturi prin programul SAFE.
Riscurile
Comisia spune că riscurile pentru prognoză sunt mai degrabă negative: o nouă perioadă de instabilitate politică ar putea afecta consolidarea fiscală și încrederea investitorilor, iar cererea externă, mai ales în industria auto, și prețurile mari la energie rămân o problemă pentru industrie.
Pentru comparație, la nivelul UE, Comisia estimează o creștere economică de 1,4% în 2026 și o inflație medie de 3,3%.
Sursa: Comisia Europeană, prognoza economică de toamnă, 17 noiembrie 2026.





