Statisticile arată că oamenii petrec o mare parte a timpului în medii închise, în medie între 90% și 98% din timp este petrecut în interior, în funcție de sezon și de perioada concediilor. Cifrele pot crește în situații în care au loc evenimente care obligă oamenii să stea în interior, cum ar fi, spre exemplu, pandemiile globale[1]. Deși am fi tentați să credem că în timpul sezonului rece răcim mai des din cauză că afară este frig, în mediul interior suntem mult mai des expuși la concentrații mari de poluanți în aer, inclusiv la virusuri de răceală și gripă.
Pentru a ne ajuta organismul să facă față mai bine provocărilor din sezonul rece, dar și contextului restrictiv al acestei perioade, care pot genera stări de stres și anxietate, alimentația devine un aliat de bază. Atunci când ne confruntăm cu astfel de senzații, este un semn al creșterii stresului oxidativ, adică antioxidanții din organism nu sunt suficienți pentru a contracara radicalii liberi, acele molecule produse în mod natural de organism. Foarte reactivi, dar în același timp necesari pentru îndeplinirea anumitor funcții și, astfel, pentru menținerea sănătății, producerea de radicali liberi poate avea în timp efecte negative dacă este excesivă, prin modificarea materialului genetic și a membranelor celulare. Consecința tuturor acestora este o deteriorare a țesuturilor și posibila apariție a diferitelor patologii.
„Antioxidanții sunt acele substanțe provenite din alimente, suplimente sau produse de organism care ar putea preveni sau întârzia deteriorarea oxidativă a unei celule. În mod constant, organismul nostru creează molecule instabile denumite radicali liberi, care atunci când se acumulează acționează asupra altor celule și le pot deteriora, printr-o reacție chimică numită oxidare. Factorii de mediu precum poluarea, inhalarea fumului de țigară și expunerea excesivă la soare pot să contribuie la procesele de oxidare, iar substanțele antioxidante pot neutraliza acțiunea acestora. Exemple de alimente bogate în antioxidanți sunt legume precum morcovii, ardeii, spanacul, broccoli, roșiile, ceapa, usturoiul; fructe precum portocalele, căpșunile, lămâia; băuturi precum ceaiul verde, berea, cafeaua, dar și nucile, cacaoa pură, scorțișoara”, spune dr. Corina Zugravu, Președinte Centrul de Studii despre Bere, Sănătate și Nutriție.
Pentru a preveni apariția stresului oxidativ, una dintre cele mai bune soluții este consumul de alimente bogate în antioxidanți:
Orezul negru are o concentrație mare de antociani, un pigment care îi conferă culoarea închisă, dar și un conținut extrem de bogat de antioxidanți, chiar mai mare decât cel al afinelor sau al cireșelor. Este, de asemenea, o sursă de vitamine și minerale, inclusiv fier, proteine și conține de două ori mai multe fibre decât orezul brun. Foarte versatil în ceea ce privește modalitățile de consum, poate fi fiert și consumat ca atare, fie adăugat în cereale la micul dejun, ori folosit chiar la prepararea prăjiturilor sau a altor produse de patiserie.
Legume crucifere: varza de Bruxelles, conopida, hreanul
Varza de Bruxelles are un conținut redus de calorii și este bogată în nutrienți precum proteine, carbohidrați și fibre, vitaminele K, C și A, acid folic și mangan. Un studiu a arătat că atunci când participanții au consumat zilnic aproximativ 300 grame de varză de Bruxelles, deteriorarea celulelor din cauza stresului oxidativ a scăzut cu 28%[2]. Conopida este chiar mai redusă în calorii, conține vitaminele C, K, B, acid folic, potasiu, mangan, magneziu și fosfor. Hreanul conține nutrienți importanți precum calciu, magneziu, potasiu, acid folic, vitamina C și zinc, care stimulează puterea sistemului imunitar și activitatea de producere a celulelor albe din sânge, linia de apărare a organismului.
Berea este o băutură fermentată care are în componență compuși cu activitate antioxidantă, care ar putea crește capacitatea organismului de a lupta cu radicalii liberi și reduce, astfel, degradarea oxidativă a celulelor. Cerealele din componența sa conțin compuși fenolici cu importante proprietăți antioxidante și au efecte benefice inclusiv în ceea ce privește reducerea nivelului de colesterol din sânge, a nivelului de glucoză, reducerea riscului de boli cardiovasculare și a diabetului de tip 2. Hameiul este și el o importantă sursă de antioxidanți. Beneficiile pentru sănătate ale berii au fost observate în condițiile unui consum moderat: 330 ml/zi la femei și 660 ml/zi la bărbați.
Cafeaua este o altă băutură cu capacitate antioxidantă, ce are în componența sa un grup divers și complex de antioxidanți naturali: compuși fenolici precum acidul clorogenic, cafeic, ferulic, acid p-coumaric. Și cafeaua fără cofeină conține antioxidanți, deși cantitate lor poate fi cu 10-15% mai mică în urma procesului de decafeinizare. O cană de cafea fără cofeină conține cantități de magneziu, potasiu și vitamina B3.
Ciupercile au proprietăți antioxidante semnificative datorită compușilor lor bioactivi, cum ar fi polifenoli, polizaharide, vitamine, carotenoide și minerale, dar și a conținutului de vitamine B, C, D, E. Au proprietăți antivirale și imunostimulante. Studiile arată că ciupercile conțin cele mai înalte niveluri din doi antioxidanți ergotioneina și glutation, care luptă împotriva radicalilor liberi și au potențial anti-îmbătrânire[3].
*****
Despre Centrul de Studii despre Bere Sănătate și Nutriție
Centrul de Studii despre Bere, Sănătate și Nutriție este o entitate cu caracter științific, rezultat al demersului celor trei membri fondatori: dr. Corina – Aurelia Zugravu, lector universitar în cadrul UMF “Dr. Carol Davila”, căreia îi revine și calitatea de Președinte în cadrul Centrului de Studii despre Bere, Sănătate și Nutriție, dr. Alin Popescu, medic primar în medicină sportivă și consultant în probleme de nutriție, deținând calitatea de Secretar general, și dr. Mihaela Begea, doctor în științe inginerești.
Înființat în luna decembrie a anului 2011 și lansat oficial în data de 7 martie 2012, Centrul de Studii despre Bere, Sănătate și Nutriție are drept obiectiv investigarea efectelor consumului moderat de bere asupra organismului uman prin derularea de studii științifice și diseminarea informațiilor în domeniu în rândul comunității medicale și a publicului larg.
Pentru a contribui activ la promovarea domeniului cercetării de la noi din țară, Centrul finanțează anual studii de cercetare în
domeniu, sub forma de burse acordate studenților, masteranzilor, doctoranzilor sau cadrelor universitare, indiferent de vârstă. Toate detaliile privind structura și componența Centrului de Studii despre Bere, Sănătate și Nutriție pot fi găsite la adresa:
Pentru mai multe informații:
Adelina Ionașcu
The Public Advisors
Tel: 0753 047 591
E-mail: adelina.ionascu@publicadvisors.ro