Boala neștiută a aerului nostru

Imaginează-ți că mergi pe stradă într-unul din marile orașe ale României: traversezi intersecții aglomerate, treci pe lângă mașini blocate în trafic, pe lângă șantiere de construcții, prin praf și prin noxe. În tot acest timp, simți toată poluarea în nas și în gură. Dar poate la fel de grav e că nici statul și nici Uniunea Europeană nu știu, cu adevărat, cât de murdar e aerul pe care îl respirăm. Iar măsurătorile sunt piesa de bază, fără de care nu se poate construi nimic. Niciun plan, nicio soluție.

În urma unei investigații care s-a întins pe parcursul ultimului an, în timpul căreia au fost consultate mii de pagini de date cu măsurătorile pentru diverși poluanți, GreatNews a descoperit că, timp de ani de zile, uneori chiar și de-a lungul a 6 ani consecutivi, unii poluanți din aer pur și simplu nu au fost măsurați, sau aparatele au funcționat prea puțin într-un an pentru ca datele să fie validate. Prin urmare, nivelul real al poluării nu a putut fi calculat.

GreatNews a verificat felul în care s-au desfășurat măsurătorile pentru 5 poluanți în cele mai mari 7 orașe din România (București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Constanța, Craiova și Brașov) și în Ploiești (oraș cu o industrie puternică, unde mulți oameni se plâng constant de mirosul urât din aer), în ultimii 7 ani (2011, 2012, 2013, 2014, 2015, 2016, 2017).

Cei 5 poluanți aleși sunt unii dintre cei care au cele mai grave efecte asupra sănătății umane: PM2.5 (particule de materie cu diametru de 2,5 micrometri sau mai mici), PM10 (cu diametru de 10 micrometri sau mai mici), benzen, dioxid de sulf și monoxid de carbon.

Atât benzenul, cât și particulele de materie, au fost incluse de către Organizația Mondială a Sănătății pe lista substanțelor cancerigene pentru om. Comisia Europeană estimează că, în fiecare an, 25.000 de români mor prematur din cauza poluării aerului. Efectele inhalării benzenului și a particulelor de materie sunt detaliate în graficele de mai jos.

efecte poluare PM10 PM2.5

În mai 2018, România a fost dată în judecată de Comisia Europeană pentru depășirea nivelului de PM10 din aer. „În București, valorile limită zilnice au fost depășite în mod constant, chiar din momentul în care legea europeană a devenit aplicabilă în România, iar în 2016 au fost depășite de 38 de ori”, a transmis Comisia.

Însă după cum arată datele consultate de GreatNews, problema golurilor din măsurători este la fel de gravă.

Măsurătorile, obligatorii conform Legii 104 din 2011, sunt realizate de către Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului, care a fost înființată înainte de aderarea României la Uniunea Europeană (primele stații au început să funcționeze în București în 2004). La ora actuală, rețeaua este alcătuită din 147 de stații de monitorizare, răspândite în toată țara, amplasate în special în orașe. Rețeaua, și toate echipamentele stațiilor, se află în administrarea Ministerului Mediului, autoritatea centrală având obligația să asigure fondurile necesare funcționării acestora. În schimb, Agențiile pentru Protecția Mediului de la nivel județean se ocupă doar de operarea stațiilor.

Vezi continuarea pe greatnews.ro:

Boala neștiută a aerului nostru

Please follow and like us:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.