Lansare ghid de bune practici in domeniul violentei domestice

Viața după abuz prezintă un ghid adresat formatorilor de opinie care abordează tema violenței domestice

La nivel european, 1 din 3 femei (33%) au suferit o formă de violență fizică și/sau sexuală începând cu vârsta de 15 ani. Dacă la această statistică adăugăm 1 agresor și 1 martor, realizăm că amplitudinea problemei și a efectelor sale la nivelul întregii societăți este mai mare decât ne imaginăm.

Grupul de inițiativă Viața după abuz lansează un ghid de practică pentru formatori de opinie în domeniul violenței în familie, pentru a răspunde nevoilor victimelor, supraviețuitorilor și ale celor care îi asistă, prin adăposturi, consiliere, advocacy, campanii de conștientizare și de strângere de fonduri. Materialul a fost realizat pornind de la un sondaj în rândul organizațiilor care combat violența în familie și își propune să sprijine eforturile care se depun pentru informarea, protejarea și reintegrarea supraviețuitorilor.

Abuzul domestic în România a atins cote alarmante, iar situația nu poate fi îmbunătățită fără o implicare conștientă și responsabilă a formatorilor de opinie. Statisticile Inspectoratului General al Poliției Române arată că aproape jumătate dintre faptele penale sesizate an de an la poliție se încadrează la art. 193/NCP – „Loviri și alte violențe”:

  • 2013: 6.282
  • 2014: 11.937
  • 2015: 15.705
  • 2016: 18.500
  • 2017: 20.283
  • Primele 7 luni ale anului 2018: 13.200

Violența în familie și violența domestică nu sunt probleme private, ci fenomene care au impact puternic asupra întregii societăți (costuri economice, consecințe medicale, efecte puternice asupra copiilor) și a comunității celor implicați (cartier, școală, loc de muncă, prieteni și familie extinsă). Din acest motiv, este important ca materialele de informare să reflecte realitatea fenomenului social și să atragă atenția asupra faptului că aceste cazuri nu sunt excepționale, ci fac parte din viața de zi cu zi. Discutând despre violență ca despre o problemă care ne afectează pe toți contribuim la o societate care dezaprobă acest fenomen şi are toleranță zero pentru agresiune, indiferent în ce mediu se întâmplă.

Specialiştii care au răspuns la chestionar menționează o serie de aspecte care nu ar trebui să lipsească din relatările despre violență, precum contextul cazului prezentat, rolul publicului în prevenirea sau sancționarea violenței și cum se pot proteja victimele aflate în situații similare. De asemenea, ei au vorbit despre tipurile de violență, precum cea socială, psihologică, economică, dar și online, precum și despre consecințele ample și pe termen lung ale violențelor trăite, inclusiv din postura de martor-copil.

Toată lumea vorbește despre violență în familie, dar participanții la discuție au niveluri de informare radical diferite și ating rareori subiectul violențelor psihologice și emoționale care o preced pe cea fizică. Spre deosebire de alte teme, felul în care vorbim și scriem despre abuz domestic are un impact direct și critic în viețile oamenilor, indiferent de pătură socială. În acest context, Viața după abuz își propune să creeze conținut pentru a-i susține pe toți cei implicați să comunice și să înțeleagă mai bine situația. Trăim o adevărată epidemie de violență domestică, iar acest ghid le propune tuturor celor care comunică pe subiect, formal sau informal, să-și asume un rol activ în combaterea fenomenului.” a declarat Sandra Ghițescu, specialist în comunicare și inițiator al proiectului.

Martorii pot juca un rol esențial în situațiile de abuz, iar liderii de opinie au datoria de a informa publicul cu privire la opțiuni și consecințe în astfel de cazuri: cum se anunță poliția în cazul în care suntem martorii unei agresiuni, cum se obține statutul de martor protejat, cum se poate sprijini o persoană care încearcă să se elibereze de o relație violentă sau una care a reușit să se desprindă de abuzator, de ce este unanimă recomandarea ca o victimă să nu fie împinsă să-și părăsească agresorul fără a-și cântări opțiunile cu ajutorul unui specialist în domeniu.

Ghidul de practică jurnalistică își propune să ajute atât mass-media cât și publicul să conștientizeze importanța informării corecte și este parte din proiectul Viața după abuz, o platformă online (www.viatadupaabuz.ro) care:

  • Informează supraviețuitori, victime și apropiații lor despre faptele de violență în familie și cum se poate crește calitatea vieții post-traumă;
  • Colaborează cu practicienii în generarea de soluții la problemele cu care se confruntă organizațiile de suport pentru victime;
  • Invită actorii din industria comunicării să multiplice bunele practici în informarea și formarea opiniei publice pe subiectul violenței domestice.

Găsiți detalii despre proiect, ghid și date de contact pe:

www.viatadupaabuz.ro

VDA_ASA DA & ASA NU

Viata dupa abuz_Ghid de bune practici jurnalistice

Please follow and like us:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.