Cum arătau, de fapt, marii voievozi: uriaşul Mihai Viteazul, fiorosul Vlad Ţepeş, blondul Ştefan cel Mare şi frumosul Ioan de Hunedoara

Cele mai vechi descrieri şi portrete ale marilor domnitori din Transilvania, Muntenia şi Moldova sunt diferite de modul în care Ioan de Hunedoara, Ştefan cel Mare, Vlad Ţepeş şi Mihai Viteazul au fost prezentaţi în mai cunoscutele reprezentări moderne.
Potretele voievozilor au fost ajustate de-a lungul timpului, iar unele dintre detaliile lor au fost alterate sau omise.
Mihai Viteazul era un personaj exotic, impunător, în ciuda calviţiei sale şi a capului ţuguiat, susţin unii istorici. Ioan de Hunedoara era frumos şi avea o privire blândă, Vlad Ţepeş era scund, avea un nas acvilin şi o privire înfiorătoare, iar Ştefan cel Mare era descris fie ca un personaj care exprima seninătate, fie ca un om iute la mânie “de grabă vărsătoriu de sânge”. Astfel erau descrişi şi portretizaţi cei patru mari voievozi de cronicarii vremurilor lor.

Mihai Viteazul – furios şi lat în spate

Mihai Viteazul (1558 – 1601) a fost domnitor al Ţării Româneşti şi pentru o perioadă, în 1600, conducător al Transilvaniei, Munteniei şi Moldova. În primăvara anului 1601, Mihai Viteazul ajunge la Praga, unde se înfăţişează împăratului Rudolf al doilea. Cu această ocazie, artiştii de la curtea imperială, impresionaţi de trăsăturile exotice ale voievodului român, îi realizează portetul. Figura impunătoare a lui Mihai Viteazul a fost pictată de Egidius Sadeler, iconograful împăratului Rudolf al doilea, iar pe marginea tabloului este menţionat „aetatis XLIII”, adică “în al 43-lea an al vieţii”.
Celebrul portret al voievodului muntean a fost reprodus de alţi pictori de la începutul secolului XVII. Cronicarii vremii îl descriau pe Mihai Viteazul ca fiind un om foarte hotărât şi energic. „Furios, lat în spate, înfăţişare şi statură de uriaş, ochi mari, fruntea netedă, păr cârlionţat, nas lung ascuţit, încruntat, cu barba măruntă, oacheş la faţă, bun de picior, straşnic vorbăreţ, iar în atacurile ce le dă cel dintâi se repede şi mai adânc în vălmăşag pătrunde. Nu se rade şi nici nu se sulemeneşte. Nu cunoaşte ce-i olanda, nici parfumurile, iasomie ori vraier, nu caută patul moale. Nici nu mănâncă numai fazan”, îl descria Lope de Vega, unul dintre cei mai importanţi scriitori din istoria Spaniei. O gravură contemporană a voievodului Mihai îl înfăţişa fără căciulă, lăsând să îi fie descoperită chelia. De asemenea, craniul lui Mihai Viteazul a dat naştere controverselor, datorită formei ţuguiate.

Ştefan cel Mare – mânios, de grabu vărsătoriu de sânge

Ştefan cel Mare a fost domnitor al Moldovei timp de 47 de ani (1457 – 1504). Informaţiile documentare despre înfăţişarea sa şi despre trăsăturile sale sunt contradictorii. O miniatură din anul 1473, descoperită în anul 1881 la Mănăstirea Humor este considerată de unii dintre istorici ca portretul cel mai apropiat de realitate al voievodului. Miniatura din cartea bisericească îl înfăţişează pe Ştefan cel Mare în genunchi, oferindu-i o evanghelie Maicii Domnului cu pruncul Iisus. Un alt tablou votiv al lui Ştefan cel Mare este la Mănăstirea Voroneţ.
“O figură plină, rotundă, cu fruntea largă, cu sprâncene groase, dar frumos arcuite, care străjuiesc ochii albaştri, cu nasul drept şi subţire, sub care o mustaţă deasă acoperă buza de sus, cu o barbă puţin voluntară. Acest chip, care exprimă seninătate şi blândeţe, tânăr în portretul de pe foaia din Evangheliar, mai vârstnic în pictura voroneţiană, dar viguros în ambele, este încadrat într-un şuvoi de plete blonde, care acoperă gâtul şi umerii aşa cum, şi astăzi, în regiunile de munte, unde portul nostru strămoşesc s-a păstrat nealterat, mai poartă bătrânii satului. Pe cap, voievodul are coroana cu fleuroni, bogat împodobită cu pietre scumpe, împrumutată de înaintaşii ţării, poate de Bogdan I, din costumul ceremonial al curţii apusene”, informa istoricul medievist Ion Solcanu, în volumul “Portret în istorie, Mănăstirea Putna” (2003). O descriere celebră a domnitorului a fost oferită de cronicarul Grigore Ureche, în Letopiseţul Ţării Moldovei:

Citeste continuarea pe adevarul.ro:

Please follow and like us:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.