Ce sunt moaștele? Top 8 relicve la care se închină românii

Religie – Moaște (sau relicve) sunt oseminte, rămășițe din trupul unui sfânt sau al unui fericit, veșminte sau alte obiecte ale sfinților sau strămoșilor unui popor, sau obiecte care au servit la martirizarea celor care au fost proclamați sfinți sau fericiți.

Moaștele în creștinism (religia catolică sau ortodoxă) pot fi rămășițe din trupul unui sfânt sau al unui fericit,icoane, îmbrăcăminte sau alte obiecte cu care a ajuns în contact sfântul venerat.

Cuvântul românesc moaște provine din cuvântul slavon mošti (cf. bulgară мощи, pronunțat: [moști]) și se folosește mai ales în limbajul religios și doar la plural.
Cuvântul moaște este sinonim cu cuvântul relicvă, la plural relicve, care provine din cuvântul francezrelique, la plural reliques, „rămășițe”, care, la rândul său, provine din limba latină: reliquiae, „rămășițe”, „resturi”.

Venerarea moaștelor se practică atât în confesiunea romano-catolică cât și în cea ortodoxă; în general creștinismul protestant consideră însă folosirea moaștelor a fi o formă de superstiție de aceeași natură ca și invocarea sfinților, anume o recădere în idolatrie și păgânism. Această percepție se poate zice că este congenitală în Reformă, pentru că Luther se îndepărtează (spre bătrânețe) și din acest punct de vedere de percepția catolică, pentru a se apropia de ideile intransingentului Calvin; în general pentru savanții importanți ai Reformei (precum Caspar Peucer de exemplu), credința unor culte creștine în capacitățile taumaturgice ale moaștelor, ca și invocarea sfinților, reprezentau forme de rătăcire umană induse cu scopuri malefice de către diavoli, ele fiind deci forme de satanism.

Moastele sfintilor atrag in fiecare an zeci de mii poate sute de mii de credinciosi pentru a le vedea si a le simti puterea! De fapt puterea credintei in miracole a oamenilor este cea care ii mana pe cei mai multi credinciosi la cozile imense in zilele in care sunt deschise publicului larg “mumiile”.

8. Moastele Sf. Andrei

Sfantul Andrei a fost fratele Sfantului Apostol Petru si ucenic al Sfantului Ioan Botezatorul. Sfantul Apostol Andrei a fost prima persoana chemata la slujirea apostoleasca si primul dintre Apostoli care a vestit ca Hristos este Mesia. Moastele Sfantului Andrei au fost prezente in Patras pana in 357, cand imparatul Constantiu II le-a luat si le-a asezat in Biserica Sfintilor Apostoli din Constantinopol. Sfintele Moaste s-au pastrat intregi pana in 850, cand imparatul Vasile I Macedoneanul le-a trimis locuitorilor din Patras capul Sfantului Andrei.
Toma Paleologul, fratele ultimului imparat bizantin (Constantin IX), refugiat la Roma din cauza turcilor, a luat cu el in anul 1453 capul si un deget al Sfantului Andrei si le-a oferit papei Pius al II lea. Exista si traditia ca in anul 1208, cardinalul Petru din Capua a luat moastele Sfantului Andrei din Constantinopol si le-a dus in catedrala din Amalfi, de unde au fost luate in jurul anului 1460 de papa Pius al II lea si duse in catedrala San Pietro din Roma, lasand in Amalfi cateva particele.
Capul Sfantului Andrei ajunge in Patras in anul 1964, in Catedrala San Pietro pastrandu-se numai o particica din moastele Sfantului Andrei. Mentionam ca Fruntea Sfantului Apostol Andrei este prezenta in Schitul Sfantul Andreidin Muntele Athos, de langa Manastirea Vatoped.
Particele din moastele Sfantului Apostol Andrei se pastreaza in mai multe locuri: Pestera Sfantului Andrei (situata la 59 km de Constanta, in padurea de langa localitatea Ion Corvin), biserica “Adormirea Maicii Domnului” din Targul Neamt, catedrala arhiepiscopala din Galati, biserica “Sfantul Apostol Andrei” din Oradea, manastirile Neamt, Secu, Hurezi, catedrala episcopala din Giurgiu si la Paraclisul cu hramurile “Invierea Domnului”, “Icoana Maicii Domnului – Prodromita” si “Sfantul Ioan Gura de Aur” din apropierea santierului Catedralei Mantuirii Neamului.

7. Moastele Sf. Ciprian

Sfantul Ciprian a trait in timpul imparatului Diocletian (284-305). Sfantul Ciprian a fost vrajitor, filosof si slujitor al zeului pagan Apolo din Antiohia Siriei. Biserica Zlatari este una dintre vechile biserici ale capitalei Romaniei. Pe Calea Victoriei – fostul Pod al Mogosoaiei – pornind dinspre Dambovita, gasesti pe partea dreapta, intre strazile Stavropoleos si Lipscani, Biserica Sfantul Ciprian – Zlatari, incadrata de blocuri noi, cu zece etaje. Biserica Zlatari gazduieste Moastele Sfantului Mucenic Ciprian, venerate de intreaga crestinatate.
Mana dreapta a Sfantului Ciprian, facatoare de minuni, se afla in partea stanga a altarului, intr-o caseta de mici dimensiuni. Orice credincios se poate inchinaSfintelor Moaste. Oamenii il cinstesc pentru partea luminoasa a vietii sale: convertirea la crestinism, viata inchinata slujirii lui Hristos si pentru cununa de martir pe care a primit-o in vremea cand era episcop. Sfantul Ciprian este cinstit ca cel care inlatura farmecele si vrajile.

6. Moastele Sf. Parascheva

Sfanta Parascheva de la Iasi este pomenita de catre Biserica Ortodoxa Romana pe 14 octombrie. Sfanta Cuvioasa Parascheva este cea mai cunoscuta dintre toti sfintii ale caror moaste se afla in tara noastra. Onomasticul grecesc paraskevi inseamna “a cincea zi a saptamanii, vineri”.
In traditia populara “Sfanta Vineri” era considerata stapana peste lumea femeilor, indeletnicirile acestora (cusutul, torsul, tesutul) fiind controlate de ea. Vasile Lupu ctitorind la Iasi biserica “Sfintii Trei Ierarhi” si amintindu-si de Ioan Asan, care la vremea sa a stramutat moastele Prea Cuvioasei Parascheva de la Epivat la Tarnovo, de Alexandru cel Bun care a adus moastele Sfantului Ioan cel Nou de la Cetatea Alba la Suceava, a facut demersurile necesare la Patriarhia din Constantinopol ca moastele Sfintei Parascheva sa fie stramutate la Iasi.
Plateste toate datoriile Patriarhiei Ecumenice, si astfel, patriarhul Partenie I si membrii Sinodului au hotarat sa-i ofere, drept recunostinta, moastele Cuvioasei. Din actul patriarhal, datat septembrie 1641, reiese ca au fost aduse din Constantinopol “pentru sfintirea tarii si binecuvantarea si lauda lui (Vasile Lupu) cinstitele si sfintele moaste ale Cuvioasei Maicii noastre Parascheva cea Noua”. Ocrotitoarea Moldovei aduna an de an, la Iasi, sute de mii de pelerini.

5. Moastele Sf. Nicolae

Moastele Sfantului Nicolae se regasesc la Biserica Sfantul Gheorge Nou din Bucuresti. In toata viata lui de om, Nicolae a incercat sa ii multumeasca pe altii. Se spune despre el ca s-a nascut intr-o familie avuta si ca atunci cand si-a pierdut parintii a impartit toata averea nevoiasilor. A trait in simplitate si dragoste fata de semeni. Ii proteja pe cei mici si nu a renuntat niciodata la acest obicei. Astfel se explica de ce, duminica noapte, o sa treaca pe la toti cei care au fost cuminti si buni.

Citeste continuarea pe efemeride.ro:

Please follow and like us:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.